Mastita la câini nu este la fel de frecventă ca la alte specii, cum ar fi vitele, dar dacă este lăsată necontrolată, starea poate duce la consecințe care pun viața în pericol. Pentru a asigura sănătatea câinilor care alăptează, crescătorii ar trebui să fie conștienți de semne și opțiuni de gestionare.

Karen Von Dollen, DVM, de la NC State College of Veterinary Medicine oferă sugestii despre ce să cauți la cățelele tale după ajutându-se să prindă și să trateze mastita devreme pentru rezolvarea cea mai rapidă.

Ce este mastita?

Mastita este o infecție a glandelor mamare la femelele care alăptează. Deși este mai frecvent o infecție bacteriană, pot apărea și infecții fungice. Cei mai frecvent observați agenți patogeni care cauzează mastită sunt Escherichia coli, Staphylococcus sp. Și Streptococcus sp. Mastita se poate schimba rapid de la o infecție ușoară localizată la un abces în glanda mamară sau o boală sistemică potențial mortală.

Gestionarea riscurilor și semne timpurii

„Nu există practici specifice de creștere care va preveni mastita, dar atenția generală acordată detaliilor în zona de înfundare va promova sănătatea cățelelor și a puilor „, spune Von Dollen.

Toate rasele de câini, de orice vârstă și mame noi sau cu experiență, poate avea riscul de a dezvolta mastită în timpul alăptării. Dimensiunea așternutului nu afectează șansele mamei de a se infecta, deși glandele mamare sunt mai susceptibile de a fi înghițite la cățelele cu mai puțini cățeluși. Cu așternuturile mai mari, orificiile mamelor rămân deschise. mai lung, permițând bacteriilor să se deplaseze mai ușor în glandele mamare. Cutiile de îngrijire și zonele de creștere a cățelușilor trebuie păstrate întotdeauna curate și uscate, cu așternutul murdar îndepărtat cât mai curând posibil.

Von Dollen recomandă ca glandele mamare trebuie verificate o dată sau de două ori da Trebuie să monitorizez semne de schimbare „spre deosebire de așteptarea până când apare o problemă evidentă din plin”. Glandele ar trebui să fie exprimate ușor zilnic pentru a monitoriza calitatea laptelui. Modificările de textură (fermitate sau umflare), temperatură (fie fierbinte sau rece), culoarea pielii (roșeață sau nuanță albastră), sensibilitate (reacția cățelei tale la atingere) sau caracterul secrețiilor (grosime sau culoare) trebuie evaluate de către un medic veterinar.

În cazurile ușoare sau precoce de mastită, primul semn al unei probleme poate fi faptul că tinerii care alăptează nu se îngrașă atât de repede pe cât se aștepta. Acesta este motivul pentru care este important să monitorizați îndeaproape fiecare cățeluș, inclusiv cântăririle zilnice, în special în prima săptămână de viață. În aceste stadii incipiente, barajul poate să nu prezinte semne evidente de boală și poate prezenta doar disconfort minim. Pe măsură ce mastita progresează, glandele mamare afectate devin din ce în ce mai umflate și inflamate, decolorate (frecvent roșii sau purpurii) și foarte dureroase. În cazurile severe, barajul poate deveni foarte bolnav.

Diagnostic și tratament

Medicul veterinar vă va faceți un diagnostic și un plan de tratament pe baza unui examen fizic amănunțit și a unor evaluări clinice. Aceștia vor diferenția galactostaza (înghițirea laptelui în glandele fără infecție) de mastită pe baza severității semnelor fizice și a existenței unei boli sistemice.

O cultură și citologie a secrețiilor din glanda afectată pot fi efectuat pentru a căuta agenți infecțioși, cum ar fi bacterii sau ciuperci. Ecografiile pot fi utile medicului veterinar pentru a determina gradul de deteriorare a glandei, precum și pentru a monitoriza progresia și rezolvarea bolii. Se poate efectua și analiza sângelui pentru a determina dacă există implicare sistemică.

Medicul veterinar vă va prescrie un tratament pe baza rezultatelor examinării și testelor. Majoritatea cățelelor cu mastită ușoară pot fi tratate în ambulatoriu. Se pot prescrie antibiotice, pe baza afectării bacteriene, precum și a medicamentelor pentru durere. Puii care alăptează trebuie luați în considerare atunci când alegeți un antibiotic, deoarece transmisia către pui prin lapte este posibilă. Puii care alăptează trebuie monitorizați îndeaproape pentru modificări ale consumului, energiei și scaunului.

Alte îngrijiri recomandate pentru cățea pot include hidratarea, comprese calde folosind prosoape sau frunze de varză și exprimarea frecventă a laptelui din glanda infectată de mana. Acest lucru ameliorează disconfortul și umflarea, încurajând în același timp fluxul sanguin. Mulsul manual trebuie efectuat la fiecare șase ore.

Utilizarea comprese de frunze de varză este adesea utilizată pentru a reduce durerea și inflamația. Frunzele de varză trebuie fixate pe glanda mamară afectată folosind un bandaj sau un tricou montat. Odată aplicate, acestea trebuie lăsate la loc două-patru ore. În acest moment, frunzele de varză trebuie îndepărtate timp de trei până la patru ore înainte de a fi aplicate din nou pentru încă două până la patru ore. Puii pot fi lăsați să alăpteze din glanda afectată atunci când este descoperită.

Prognoză

Cu un diagnostic precoce, glanda mamară poate reveni la funcționarea normală în aproximativ două până la trei săptămâni cu un tratament adecvat. În cazuri mai severe, pot apărea leziuni permanente, ceea ce face ca glanda să nu poată produce lapte. În cazurile foarte severe în care apare infecția sistemică, moartea cățelei este posibilă, chiar și în cazul tratamentului agresiv.

Ce rămâne cu puii?

Puii sunt „cei mai bine echipați pentru a elimina laptele glandele într-o manieră eficientă, mult mai mult decât mâna umană „, spune Von Dollen. Cu toate acestea, dacă cățeaua este prea dureroasă pentru a permite alăptarea sau dacă există o îngrijorare cu privire la transferul antibioticelor utilizate la pui, alăptarea poate să nu fi o opțiune. În acest caz, puii vor trebui hrăniți manual conform instrucțiunilor medicului veterinar.

Puii trebuie cântăriți zilnic pentru a asigura o intervenție timpurie dacă nu primesc suficient lapte, fie de la cățea nepermițându-le să alăpteze suficient sau din producția scăzută de lapte. Dacă nu se îngrașă în mod adecvat, pot avea nevoie de nutriție suplimentară.

Gânduri finale

Intervenția timpurie este esențială pentru menținerea mastitei de devenind o boală care pune viața în pericol.Monitorizarea regulată a unei cățele care alăptează și a puilor este esențial pentru a se asigura că boala este prinsă rapid. Medicul veterinar va fi cel mai bun ghid pentru păstrarea cățelei și a puilor sănătoși.