Publicat pe 4 decembrie 2019
Deși utilizate adesea în mod interschimbabil, „harul” și „mila” diferă în multe feluri.
Pe scurt, acestea sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Harul este un dar pe care nu îl merităm, în timp ce mila nu primește pedeapsa pe care o merităm.
Sună confuz? Să o descompunem puțin câte puțin.
În dicționar, harul este definit ca bunăvoință politicoasă. Adică nu este cerut și nici nu se merită, ci este dat în mod liber. Mila, pe de altă parte, este compasiunea și bunătatea arătate față de cineva căruia îi stă în putință pedepsirea sau vătămarea. Este un act menit să ușureze pe cineva de suferința lor.
Să spunem așa: să presupunem că cineva a încercat să vă jefuiască casa. Ați aflat că tâlharul se afla într-o situație disperată și nu intenționa deloc să facă niciun rău. În loc să chemați poliția, ați ales să-l iertați pe hoț și să lăsați problema – asta este milă. Apoi i-ai dat niște mâncare și câțiva dolari pentru a-l ajuta să treacă prin acest timp de încercare – asta este harul.
Într-o lume în care greșelile sunt pedepsite rapid, iar bunăvoința este numai pentru cei vrednici, harul și mila sunt o necesitate absolută.
Harul și mila în creștinism
Una dintre cele mai proeminente povești din Biblie este cea a regelui David. În ciuda faptului că era un mare conducător, el a fost un curvator și un adulter. Dar nu este singur. O mulțime de alte personaje biblice au făcut ceva teribil la un moment dat în viața lor. Saul era un necredincios, Moise era un dubios, iar Iacov era un mincinos.
În ciuda acestui fapt, Dumnezeu i-a făcut martor și i-a folosit pentru a-și îndeplini scopul. Nu numai că i-a iertat, dar și i-a înzestrat cu o favoare nemeritată.
La fel ca aceste personaje biblice, suntem cu toții destinatari ai milostivirii și harului lui Dumnezeu. În ciuda faptului că a păcătuit iar și iar, El ne-a arătat bunătate și compasiune. El și-a trimis chiar singurul fiu, astfel încât toți să putem fi mântuiți – un act de har pe care nu îl merităm.
În teologia creștină, harul este adesea clasificat în două tipuri: har comun și mântuitor. Primul este universal. Este harul lui Dumnezeu pentru întreaga umanitate, indiferent de credința lor în El. Exemple de har comun sunt frumusețea creației, viața de care ne bucurăm și resursele care ni se oferă.
Între timp, un har mântuitor este acela care oferă mântuirea unei persoane. Acest tip de har se manifestă în Isus Hristos însuși, pe care L-a trimis să ne mântuiască pe toți. (În legătură cu: 5 ori Isus ne-a învățat despre bunătate)